Povestea biblică despre Adam şi Eva este, desigur, o alegorie.

Aşa cum am mai afirmat anterior, Biblia nu este o carte de istorie, ci un ghid pentru a ajuta omul să se apropie de Dumnezeu.

Mulţi au auzit de povestea despre Adam şi Eva, dar câţi îi înţeleg cu adevărat mesajul, aplicat la nivelul omului încarnat? În toate poveştile biblice, trebuie căutată corelaţia lor cu toţi oamenii încarnaţi în toate timpurile.

Această poveste despre Adam şi Eva vorbeşte despre nivelul de spiritualitate al oamenilor. Se referă la faptul că mulţi dintre noi, cei întrupaţi, suntem ignoranţi în privinţa uniunii noastre cu Dumnezeu. Cum putem interpreta această relaţie cu Dumnezeu porning de la un cuplu, un şarpte şi un fruct?

Trebuie să ţinem cont de faptul că cei care au scris această poveste trăiau în Orientul Mijlociu, iar şarpele era considerat un animal cu proprietăţi deosebite, atât fizice cât şi spirituale. Astăzi, desigur, îl privim ca pe un simplu animal, inofensiv sau, dimpotrivă, mortal, în funcţie de veninul său. Totuşi, în acele zile foarte îndepărtate, era perceput diferit şi, în povestea despre Adam şi Eva, şarpele Îl simbolizează pe Dumnezeu, aşa cum Îl înţelegeau oamenii acelor vremuri.

Poate de aceea regale Tutankhamun purta pe capul său o coroană în forma unei cobre. Această coroană ar fi putut simboloza două lucruri: 1. că regele era reprezentatul lui Dumnezeu pe Pământ, sau 2. un avertisment că oricine i s-ar fi opus era eliminat.

Mărul reprezintă informaţia pe care o avem de învăţat când ne întrupăm. Această informaţie se referă la faptul că Dumnezeu este totul (inclusiv noi), astfel, muşcănd din măr, ne-am putea trezi şi realiza că noi suntem Dumnezeu. Noi integrăm în noi înşine această cunoaştere, de unde alegoria ingerării unui fruct care ne oferă nutrienţi. Mărul a fost folosit ca şi exemplu, însă orice altceva comestibil ar fi putut transmite acest mesaj, acela că puterea lui Dumnezeu este conţinută în tot ce este. Totuşi, în cazul mărului, se mai poate adăuga faptul că, fiind un fruct, provine dintr-un pom, iar acest pom este de asemenea utilizat pentru a ilustra conceptul de “pom al vieţii”.

Acum, din nefericire, trebuie să menţionăm arconii.

Iniţial, povestea despre Adam şi Eva a fost folosită pentru a promova latura feminină pe care cu toţii o conţinem în noi. Latura masculină reprezenta partea fizică, iar latura feminină reprezenta partea spirituală, divină din noi.

Arconii au luat această poveste şi i-au distorsionat mesajul, reprezentând-o pe Eva ca şi aspect diabolic, în loc de acel aspect divin din interiorul fiecărei fiinţe.

Povestea originală este următoarea:

Avem un corp fizic – latura masculină.

Avem de asemenea şi o parte spirituală – latura feminină.

Mărul reprezintă mijlocul prin care putem să câştigăm cunoaştere despre divinitatea noastră.

Şarpele Îl simbolizează pe Dumnezeu.

Prin consumarea mărului – cu alte cuvinte, prin absorbire de spiritualitate, câştigăm accesul la Dumnezeu.

Aşadar, arconii au distrus înţelesul poveştii, prezentând-o pe Eva ca fiind acea fiinţă rea care l-a înfruntat pe Dumnezeu şi a obţinut informaţii pe care Dumnezeu nu dorea să le divulge oamenilor – ceea ce este exact opusul mesajului original.

Este timpul ca oamenii să se trezească şi să îşi conştientizeze adevărata origine spirituală, să respingă variantele arconice şi să integreze spiritualitatea în viaţa lor. Abia atunci latura feminină şi cea masculină, partea fizică şi cea spirituală, se vor uni în om, făcându-l complet în toate domeniile.