Să definim ce este acela păcat.

Dacă merg pe stradă și strivesc o furnică, este un accident.

Dacă merg pe stradă, văd o furnică și, in mod deliberat, o strivesc, acesta este un păcat.

Ceea ce contează este cum funcționează mintea – a face sau a nu face rău cuiva.

Isus nu a iertat niciodată păcatele nimănui. Nu acesta a fost rolul lui. El a fost aici pentru a ne ȋnvăța să nu păcătuim. Similar, nici preoții nu pot ierta păcatele oamenilor.

Numai voi vă puteți ierta. Voi ați făcut rău cuiva sau ați distrus ceva, așa că numai voi puteți să simțiți păreri de rău și să regretați faptele voastre. Aceasta se numește iertare.

Acum, este posibil ca așa-numiții „creștini născuți din nou” să fie de-a dreptul ȋngroziți de ceea ce tocmai am spus. Ȋnsă, dacă le urmăriți activitatea și vedeți ura și veninul pe care ȋl transmit tuturor celor care li se opun ȋn idei, cred că veți vedea marea discrepanță dintre dragostea lui Isus și ceea ce predică aceștia.

Problema este următoarea:

Există o muche de cuțit ȋntre bine și rău.

Dacă cineva transmite lumii cuvinte de dragoste, unitate și pace, este bine?

Dacă cineva trimite lumii cuvinte de ură, aroganță și separare, doar pentru a-și apăra o idee, este bine sau rău, este Dumnezeu sau diavol?

Poate fi o surpriză sau chiar șoc pentru acei oameni „renăscuți” sau incorect numiți creștini, pregătiți oricând să bombardeze cu ură pe oricine gândește diferit de ei, să afle că de fapt, nu fac nimic altceva decât să se pună ȋn mâinile diavolului prin acțiunile lor, ȋnsă aceasta este problema lor la care să reflecteze.

Faceți clic pe linkul pentru a descărca lecția: